top of page

Lovitura de la 11 metri #2

  • Writer: Daniel Sandu
    Daniel Sandu
  • Feb 2, 2021
  • 9 min read

Pe Daniel l-am cunoscut prin pasiunea comună asupra fotbalului și m-am regăsit în modul lui total diferit de a face lucrurile. Un tip neconformist, mereu driven by results și cu aspirații din cele mai mare, acesta este unul dintre cei care își doresc o schimbare în mentalitatea de la noi. Dar mai multe o să vă spună el.


Copilărind sub o presiune mare din pricina carierei foarte bune a tatălui său, acesta fiind Ilie Stan, actualul antrenor al celor de la Gloria Buzău, Daniel a reușit să se impună prin propriul exemplu într-un fenomen care pare să se curețe din zi în zi.



1.Spune-ne puțin despre cum ai început fotbalul și cum ai intrat în antrenorat?


Aveam 4 ani și ceva, eram în Belgia și la un antrenament al tatălui meu, la Cercle Brugge, eram pe margine și a venit un antrenor de la academia lor și m-a băgat la un antrenament la grupa de vârstă U6. Am și poze de atunci.

În antrenorat am intrat ca prepararator fizic, la academia celor de la Voluntari.


2.Ce înseamnă fotbalul pentru tine? Cum l-ai defini?


Fotbalul înseamnă pentru mine dependență. Sunt dependent de stresul și de presiunea pe care o resimit zilnic, de a scoate tot ce e mai bun de la mine în programarea, planificarea și aplicarea antrenamentelor pentru ca sportivii pe care îi pregătesc să se prezinte la un nivel optim.

În acest moment fotbalul este o artă transformată de cei care activează în domeniu din motive pur economice și din frustrari personale într-o industrie dinamică care omoară ușor si sigur arta, totul devenind sistematic. Cei care au capaciatatea extra-senzorială de a simții acest mediul vor avea de câștigat pe termen lung, mulți uită că se lucrează cu oameni care au anumite trăiri și emoții, nu cu grafică digitală și cifre. Trebuie ca cei care activează în domeniu antrenoratului și iubesc FIFA Manager, Fooball Manager și genul acesta de jocuri, care poate le-au marcat copilaria pentru că nu au putut juca la un anumit nivel din diferite motive, să nu uite că lucrăm cu oameni și lucurile depind de mai mulți factori decât în jocuri pe calculator, playstation sau smartphone. Ce faci în e-gaming într-o lună de nopți nedormite, nu poți face niciodată în viața reală.


3.Spune-ne putin despre proiectul pe care il desfasori?


În prezent fac parte din proiectul Clubului Gaz Metan Mediaș care, în opinia mea este unul realist și orientant spre performanță. Susțin că acest proiect pe terment mediu și lung va reuși pentru că oferă stabilitate și condiții bune de pregătire. Un alt argument al meu este acela că un factor decisiv și în performanță este conducerea clubului și cei care sunt alaturi de club și care până acum ne-au arătat prin fapte că ne susțin activitatea sportivă, rămâne ca noi cei care o desfășurăm să nu dezamăgim.



4.Ne poți povesti exact care este rolul tău într-un staff, pe înțelesul tuturor?


Rolul meu și funcția mea la club este de preparator fizic, mă împart între activitatea de la prima echipă care constă în diverse programe pre și post antrenament pentru jucători și cea de la echipa a2a. La echipa de liga a 3a și academie, împreună cu colegul meu Doru Dudiță și de staffurile tehnice încercăm să formăm jucători care să facă față unor programe cu jocuri din 3 în 3 zile în momentul în care vor face pasul la seniori. Se pare că am reușit partial. Atât la echipa secundă cât și la academie avem rezultate remarcabile dar asta nu e de ajuns...aceste rezultate fără jucători care să apară și să confirme la prima echipă sunt doar pentru palmares dar nu ca o încununare a muncii noastre și a proiectului nostru.


5.Cum este să ai un tată atât de celebru în fotbal și totuși să nu faci parte din staff-ul său?


Întotdeauna voi trăi cu lucrul acesta și am vârsta la care pot sa spun că nu mă mai afectează. Au fost periodic momente în care am fost chemat să lucrez cu el dar prefer să mă dezvolt în zona asta singur și am căutat să învăț din greșelile lui atât în viața profesională cât și extra. El este un profesionist desăvârșit în activitatea sportivă pe care o desfașoară și un pedagog bun. Luați listele cu jucătorii de care s-a ocupat de-a lungul timpului și pe care i-a promovat să vedeți că mulți junori prin el au făcut pasul spre seniori și mai departe au demostrat prin numărul de jocuri jucate și unii chiar au avut și trofee. Personal îl consider un antrenor foarte bun pentru echipele care vor sa formeze tineri de perspectivă și care au proiecte pe termen lung în promovarea acestora, desigur că în gestionarea unor vestiare puternice a avut unele probleme dar să nu uităm că a luat-o pe FCSB intr-un moment foarte prost și de pe 8 a dus-o pe 2 sau 3 și a calificat-o în primăvara europeană. Problemele lui au fost cei care uneori influențează anumite decizii fie din cauza incompetenței fie din pură invidie și răutate.

Deocamdata eu sunt la vârsta la care teoria trebuie transpunsă în știința aplicată și asta e o mare problemă cu care se confruntă fotbalul actual, iar eu nu vreau să fac parte din cei care nu reușesc să răspundă la anumite probleme și situații de moment prin soluții practice și de mare eficiență. Sper că timpul să demonstreze că am fost eficient în ceea ce fac în direcția aceasta fără alte intervenții sau asocierea mea cu numele de Stan Ilie.


6.Ai jucat și în liga 1, și avut șansa să schimbi vestiarul cu jucători mult mai consacrați ca tine. Unde crezi că este click-ul care nu ne lasă să ajungem la un nivel profesionist mai ridicat?


Cred că la întrebarea asta răspunsul este parțial mai sus. Consider că marea problema e a nostră, cei implicați în activitate pe de o parte, iar de cealaltă parte cred că este o problemă socială prin modul în care sunt promovate anumite modele de viață și mai departe de fotbaliști, plus educația de acasa. Eu cred cu tarire că tinerii simt un antrenor sau un profesor care nu este stapân pe sitație și nu știe să se coboare la nivel lor de înțelegere pentru ai face mai buni. Totul este foarte simplu, informația trebuie să fie scurtă, concistă și concretă. Mentalitatea trebuie să se contureze prin capacitatea de control a anumitor sentimente care sunt resimțite datorită unor gânduri mai mult sau mai puțin voluntare. Ei trebuie să știe că întotdeanua în viață o să fie perioade sau momente grele și că indiferent de cât de greu de atins este un obiectiv, acel obiectiv este cel mai important și când încep să apară gânduri involuntare și negative de genul "dar e greu, dar nu mai pot, dar cineva are ceva cu mine, etc" să facă un pas în spate, să realizeze că sunt doar niște gânduri și să își amintească care este obiectivul și faptul că e greu, că nu au conditii, că are cineva ceva cu ei, este acel obiectiv. Cred că în momentul în care apare acel click prin care ei reușesc să facă un pas în sparte și să înțeleagă că ei trebuie să facă ceea ce fac pentru obiectivul lor, atunci vor reuși indiferent. Bineințeles uneori trebuie să aiba și conjunctura potrivită. Important e ca ei să simtă ca ceea ce le spunem să facă din punct de vedere mental să fie dublate de antrenamente eficiente din punct de vedere tehnic, tactic și fizic, altfel nu o să putem să promovăm niciodată un număr mare de jucatori tineri cu un nivel fotbalistic ridicat și o să dăm vina pe lipsa de talente...să nu uitam că ele formeaza cazurile excepțioale din fotbal care indiferent de conjuncturi ajung fotbalisti.



7.Dacă te-aș pune să compari jucătorii români cu cei străini la intensitate a antrenamentului, care se antrenează mai serios?


Problema e foarte amplă, acolo e un cumul de factori în spate care la noi lipsesc. De la modul în care e facută selecția, la staffurile din spate, la organizarea unui club (conducere), deci o comparație corectă nu poate să fie facută. O singură problema este, noi reușeam să dăm jucători care să joace peste tot unde plecau, indiferent de țară. Am studiat mult partea fizică și nu pe internet, ci în cărți de pregătire fizică, teorii ale antrenamentului sportiv din mai multe tari și am constatat că nu e doar o problemă a fotbalului în România ci o problemă a Sportului. Consider că s-a făcut o greșeală când am denigrat și părțile bune din perioada coministă și post comunistă (primii 12-14 ani de după care a reprezentat tot influențe din aceea cercetare și metodologie) în ceea ce privește cercetarea în sport și a tot ce înseamnă activitatea sportivă, principiile performanței au ramas aceleași, metodele intr-o proporție mare sunt la fel, mijloacele au mereu tendințe și tendințe ca in moda, adică în continuă schimbare. Problema a fost ca am tot împrumutat ceea ce mulți numesc "modern" dar de "moderni" ce am devenit am uitat să punem o bază corectă în antrenamente, să facem o selecție corectă în sportul de performanță și de mare (sau înaltă) performanță, iar o problemă pe de altă parte o prezintă prezența tot mai accentuată a politicului în sport, care este necesară și fundamentală în societatea actuală dar consider că trebuie să susțină prin proiecte sustenabile, prin rabdare și obiective reale de performanță, nu doar prin proiecte electorale de 1-4 ani dar nici să nu se mai bage la activitatea sportivă, ci doar să ia decizii dacă obiectivele de performanță nu sunt indeplinite, aici performanța este data de producerea de jucători sau de rezultate în clasament.

Aici o problema sunt și cei care au venit cu traducerile greșite prin diverse lucrări de cercetre pentru noul val de antrenori, profesori sau specialiști din domeniu și dau un simplu exemplu și anume celebrul antrenament "funcțional" păi daca tu ai ceva în programarea și planificarea antrenamentului care nu este funcțional înseamnă ca tu formezi jucători cu infuncționalități sau disfuncționali. Dacă nu se foloseau traduceri și corecte și simple, nu fanfaroniste să pară că au inventat ei ceva wow atunci se vorbea de antrenamente pentru corectarea deprinderilor greșite, antrenamente de corectare posturală etc. Problema e de interpretare și calitate a oamenilor care citesc și aplică mai departe un lucru, ca să nu mai vorbim de etică sau moralitate că aici e o mare problema. Deci la întrebarea ta nu cred că problema e al sportivilor și chiar îmi plac jucătorii străini dar să fie de calitate umană și sportivă pentru că vedem cum vin străini în România care au scăzut nivelul campionatului prin modul lor de a se comporta, antrena și juca și se plimbă de la o echipă la alta din alte motive care depășesc puterea mea de înțelegere și prefer să mă gândesc așa ca să nu mă afecteze. Sunt patriot și consider că unul care nu e cu mult mai bun ca un român și nu demonstrează nimic nu are ce cauta în fotbalul din România dar nu depinde de mine asta.



8.Ce expereință fotbalistică te-a marcat cel mai tare?


În mod negativ m-a afectat un moment care a fost decisiv în decizia de a mă lăsa de fotbal (pe langa faptul că probabil ajungeam un jucător plafonat la liga a 2a și nu mă simt bine în situații de plafonare) și despre care nu o să vorbesc, pentru că am crescut cu o anumită educație sportivă spre deosebrie de oamenii care duc la distrugerea spiritului sportiv și a activitații sportive prin modul lor de a trata lucurile și anumite situații.

Iar în modul cel mai pozitiv și cu o emotie de nedescris a fost atunci cand am facut parte din lotul național de fotbal pe plajă care este cea mai pasiune de a mea. Emoția din momentul în care s-a intonat imnul e unica și îți dă o trăire fantastică.



9.Consideri că regula u21 este o regulă benefică pentru fotbalul românesc și de ce?


"Regula u21 e bună , pentru PR." - justin Stefan - 2021 live pe facebookul LPF . Consider că regula u21 este bună intr-un sistem dezechilibrat pentru a forța niște lucruri. Dacă toata lumea si-ar face treaba cum trebuie și am beneficia de oameni și specialiști de calitate, am scoate fotbaliști și fără regula asta și găsești argumentele în întrebările anterioare.



10. Ai 6 cuvinte să îi spui unui copil care își dorește să ajungă fotbalist, care sunt acestea?


Joaca din inima si cu mintea.


11. Când reușim să ne calificăm la un mondial cu echipa națională?


Mondial...până la Mondial cred că avem alte probleme. Nu o să mai avem meciuri puternice la nivel european și e greu fără să ai jocuri la competiții de cel mai mare nivel să faci față, trebuie să ne revenim în primul rând în ceea ce privește coeficientul UEFA sau sa avem câți mai mulți jucători români care să joace meci de meci și să se lupte în campionate puternice. Avem selecționeri tineri și preocupați, cu cariere importante în spate și care merită încredere și continuitate din partea tuturor pentru că dacă ne uităm la ce jucători pentru selecție avem acum și la ce jucători aveau selecționerii care au avut rezultate de-a lungul timpului vom vedea că ei au avut alte opțiuni și pregatirea nu era "modernă" când jucam pe la Mondiale sau Europene. Nu zic că nu e buna pregătirea actuala dar haideți să facem mai mult, să vorbim mai puțin cei care suntem în activitați ca să le dăm posibilitatea celor care selecționeaza să lucreze cu sportivi de înaltă performanță, că mulți confundă criteriile de selecție, metodele și mijloacele de pregătire de la sportul de performanță și înalta performanță cu sportul de timp liber sau pentru toți cum se mai regăsește în tratatele de specialitate.


Aaaaaannnnnd.


The end

Comments


Post: Blog2_Post

Subscribe Form

Thanks for submitting!

  • Facebook
  • LinkedIn

©2019 by Sandu Daniel. Proudly created with Wix.com

bottom of page